Everything and anything ( blog )

Deci, da, din curiozitate mi-am luat cartea asta, bine, de fapt am primit-o cadou de Sfântă Mărie. Eram curioasă în legătură cu cartea asta, mai ales după ce am citit câteva păreri bune despre ea.
Ema este psiholog și lucrează la un cabinet în Barcelona. Află brusc de la mama ei, cu care nu mai avusese vreun contact de nouă ani din cauza unei întâmplări tragice, că nu găsesc un cuvânt mai potrivit, că sora ei Adela a murit. Se întoarce în România pentru a participa la înmormântare și află de la un anumit domn Predescu faptul că sora ei de fapt a fost ucisă deoarece reușise să dezlege un caz important. Domnul Predescu îi cere ajutorul pentru a rezolva ancheta, dar Ema refuză. Bineînțeles, își dorește să afle cine anume este vinovat și să o răzbune pe Adela, așa că se implică în acest caz.
Acum probabil că ar trebui să mai spun ceva despre poveste, dar în afară de faptul că sentimentele ei o iau prin surprindere în cel mai nepotrivit moment și că dă de suficiente necazuri, altceva am impresia că doar ar dezvălui mai multe detalii despre această poveste și aș prefera să mă opresc aici.
Acum, eu mă așteptam cam la altceva de la cartea asta, la ceva polițist, ceea ce a existat, dar nu așa cum am crezut eu. De fapt, îmi permit să spun că a fost mai mult o poveste de dragoste, dar asta mi-a plăcut. Bine, nu pot spune că a lipsit cu desăvârșire partea polițistă din roman. A fost o combinație între cele două, iar acum că mă gândesc la asta chiar a fost destul de reușită această combinație. La un moment dat aș fi îndrăznit să zic că a lipsit ceva acestei povești, dar acum că am terminat carte cred că a avut cam tot ce-i trebuie.
Singurul lucru care m-a deranjat, că ca, trebuia să ajung și aici, au fost propozițiile extrem de scurte. Aici sunt pur subiectivă, dar mie asta nu mi-a plăcut. Da, nici să fie extrem de lungi, dar parcă nici atât de scurte. Și cam atât la părțile care nu mi-au plăcut. A, asta și poate puțin caracterul personajului principal, deși asta nu prea e treaba mea, dar nu mă pot abține.
Cred că cel mai mult la povestea asta mi-a plăcut monologul Emei, gândurile alea profunde alea ei de ici, de colo. Am  o eu slăbiciune pentru chestiile aste.
Per total pot spune că este un roman drăguț, care are și acțiune și descriere și cam tot ce știu eu că ar trebui să conțină o poveste. Da, mi-a plăcut. Și recunosc că am eu o reținere când vine vorba de autori români, școala e de vină, dar cartea asta eu chiar o recomand oricui vrea să o citească. A, da, până nu uit: după ce am terminat-o am înțeles în sfârșit ce e cu coperta.
Articolul complet, aici

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s